Fragmente
"Pastreaza totdeauna in minte ideea abundentei lui Dumnezeu. Daca apare orice alt gand, inlocuieste-l cu cel al abundentei Divine si binecuvanteaza aceasta abundenta.
Multumeste mereu, atata timp cat este nevoie, pentru implinirea lucrarii. Nu te intoarce iar sa ceri. Doar binecuvanteaza si multumeste pentru implinirea lucrarii, pentru ca Dumnezeu lucreaza in tine, pentru ca primesti ceea ce doresti, pentru ca doresti numai binele, astfel incit sa poti da tuturor binele.
Cand toate acestea iti vor fi demonstrate, vei privi inapoi spre timpul care ti s-a dat ca la una dintre cele mai mari comori ale tale. Vei fi verificat legea si vei realiza puterea cuvintelor rostite de tine cu credinta si binecuvantare. Adu-ti aminte ca Dumnezeu Si-a facut un plan perfect. A revarsat si continua sa reverse, cu iubire si generozitate, asupra noastra, tot binele si orice lucru bun pe care il putem dori. Tot El spune: Incearca-Ma si vei vedea cum voi deschide ferestrele cerului pentru a revarsa atita binecuvantare incat nu va fi loc pentru a o primi."
***
"Cand omul a primit viata, el ii cunostea perfect sursa. Avea cel mai profund respect pentru acea sursa. Dar, coborand pe caile stramte ale istoriei, ii gasim pe oameni divizati in nenumarate secte, crezuri si dogme, pina cand aceste cai au format un asemenea paienjenis incit se gasesc sub un val de necredinta si superstitie. Va intreb, oare cine i-a divizat, Dumnezeu sau omul? Cine este vinovat de acest vartej de pacat si dizarmonie cauzat de divizare? Stati o clipa si reflectati profund, apoi raspundeti voi insiva: este cel raspunzator Dumnezeu, sau omul? Apoi ganditi-va, oare Dumnezeu sta undeva in cer, privind in jos la aceasta mare scena, modificand ceva ici si colo, amestecandu-se aici, si dincolo punand ceva la punct, binecuvantandu-l pe unul si condamnandu-l pe un altul, protejandu-l pe unul in timp ce pe un altul il calca in picioare? Nu, caci ca sa fie un adevarat datator de viata, el trebuie sa fie Atotputernic, Atotprezent, Atotstiutor, mai presus de toate, de jur imprejur si in toate, revarsand viata spre toate, prin toate si deasupra tuturor, altfel El nu ar fi cu adevarat sursa a toata viata.
***
"Pentru a evolua, trebuie sa ajungi sa te vezi pe tine insuti ca Maestru. Trebuie sa te comporti ca un Maestru. Nimeni nu te poate invata sa te conduci singur, si nimeni nu-ti poate da aceasta calitate, caci deja acestea iti apartin. Este nevoie de practica. Trebuie sa traiesti ca un Maestru, sa gindesti ca un Maestru, sa actionezi ca un Maestru, si acestea sunt mai importante decit sa cunosti un Maestru, chiar daca ti-ar fi dat sa intilnesti unul.
Cum crezi ca ar intimpina un Maestru situatiile cu care te confrunti tu zi de zi? Incearca sa-ti privesti problemele la fel ca el. Care ar fi atitudinea unui Maestru fata de cei din jurul lui? Incearca sa exprimi aceeasi atitudine. Iti poti imagina un Maestru framintindu-se pentru afaceri? Ar putea un Maestru sa birfeasca, sa urasca, sa fie gelos sau furios? S-ar eschiva el de la vreo sarcina oarecare? Ei bine, ai deja un model, caci propria ta idee despre cum ar aborda viata un Maestru este exact modul in care ar trebui s-o abordezi tu insuti. Daca vrei sa abordezi viata astfel, constient ca acesta este impulsul determinant in Universul cu care esti una, atunci vei vedea incoltind semintele propriei tale desavirsiri si evoluind pina la forma lor deplina.
Oare nu vezi limpede ca tot ce au spus ei s-a dovedit mereu adevarat, ca nu este necesar sa stai ore indelungate in Samadhi sau sa treci prin rituri mistice si forme religioase, ca sa ajungi la iluminare? Ei au pregatit calea. Au demonstrat ca, atunci cind lucrezi in afara mintii si a gindurilor ei si, pur si simplu, patrunzi in viata asa cum este ea, atunci te afli in starea de a-ti fi propriul stapin si, continuind astfel pina ce ea devine propria ta atitudine de a aborda viata, atunci esti, tu insuti, un Maestru. Abandoneaza eul care pareai a fi si incepi sa traiesti viata exact asa cum simti ca ar trebui s-o traiesti, si vei descoperi ca aceasta este adevarata TA viata."
****
"- Oare ar putea exista un Dumnezeu al Hindusilor, un Dumnezeu al Mongolilor, un Dumnezeu al Evreilor, si un Dumnezeu al Crestinilor? Exista un unic Principiu Universal, Director, Prim, Infinit si Divin. Lumina centrala a acestui principiu este numita Dumnezeu. Dumnezeu trebuie sa cuprinda totul. Dumnezeu cuprinde totul. Totul este Dumnezeu. Desigur, asta nu inseamna un Dumnezeu doar al unuia, si nu al tuturor.
Când vorbim despre Dumnezeu, vorbim despre unul si despre toti, pentru toti, în toti, prin toti si al tuturor. Daca Hindusul îsi numeste Dumnezeul si spune ca un altul nu exista, atunci gandirea lui este divizata. Daca Mongolul îsi numeste Dumnezeul si spune ca un altul nu exista, atunci gandirea lui este divizata. Daca Evreul îsi numeste Dumnezeul si spune ca un altul nu exista, atunci gandirea lui este divizata. Daca Crestinul îsi numeste Dumnezeul si spune ca un altul nu exista, atunci gandirea lui este divizata. O casa divizata în sine este în ruine si trebuie sa se prabuseasca. Unita, ea se mentine pururea. Alegeti cui veti sluji. Divizarea inseamna prabusire si moarte. Unitatea în Principiul Tata-Mama inseamna progres etern, glorie si putere."
***
"Cind exprimam viata in adevarata si nelimitata ei forma naturala, putem fi si suntem propriile noastre carti si propriii nostri invatatori. La fel, daca puteti percepe faptul ca toate celulele corpului nostru sunt reinnoite la fiecare 7 ani, atunci puteti incepe sa realizati posibilitatile vietii. Daca va mentineti mintea intr-o continua reinnoire pe masura ce evolueaza procesele vietii, veti incepe sa vedeti ca viata poate merge inainte la fel de bine, ciclu dupa ciclu, continuu. Mugurii unui copac sunt la fel de tineri, indiferent de virsta copacului. Iar mugurele contine in el intregul copac. Acel copac nu imbatrineste decit prin limita de ani pe care i-o atribuie omul. Nimic nu imbatrineste altfel decit prin conceptul pe care i-l aplica omul. Scripturile spun ca omului i-a fost data stapinirea asupra tuturor lucrurilor. Viata nu poate fi masurata in ani, si trebuie sa incetam s-o mai masuram astfel. Viata poate fi masurata doar prin ea insasi, si este eterna, atotprezenta si nelimitata. Ea este actiunea vitala a intregului sistem numit Universul sau Dumnezeu. Omul atribuie limite de timp prin descrierea timpului dupa cum ii convine, dar aceasta descriere nu limiteaza viata sau timpul in nici un fel, decit in privinta propriilor lui posibilitati de manifestare."
****
"Dati fara nici un gand de primire, si nu veti putea cuprinde rasplata. În primul rand dati iubire lui Dumnezeu, apoi pamantului intreg. Când aceasta iubire se intoarce, ea a inconjurat tot pamântul si s-a amplificat de milioane de ori, caci a strabatut gandurile a milioane de oameni si fiecare a sporit-o de nenumarate ori. Când ea se intoarce, mai exista, oare, loc pe pamant pentru bogatia din ea?"
****
"Niciodata nu voi uita privelistea de la aceasta Mella. Erau aici pelerini din toata India, veniti sa se scalde in apele sacre ale Gangelui. Aici are loc confluenta Gangelui cu Jumna. Apa este rece ca gheata, dar ei tot se arunca in ea. Au venit de la mare distanta, cu teribile dificultati, ca sa participe la acest ritual religios. Un milion de oameni vin cu acelasi gind, sa se scalde in Gange exact in aceasta zi. Foarte multe aspecte erau neobisnuite. Unii erau goi, altii - aproape salbaticiti; unii erau pe elefanti si camile, altii in care trase de boi, si toti mergeau spre Gange.Am fost foarte impresionata de zelul religios indubitabil. Oare ce ar fi putut determina un milion de oameni sa vina la Gange? Era ceva mai presus de intelegerea mea, si imi rasuna mereu in minte intrebarea Ce caut eu aici? Dupa ce m-am intors la hotel, a aparut si raspunsul: Cauti cauza Primara a fratiei dintre oameni. Cum poti sa fii una cu toata omenirea, daca vezi doar exteriorul, daca gindesti ca ei sunt doar niste psihopati, daca spui ca negrul este negru si albul este alb? Nu observi ca aceeasi iubire palpita in inima mamei care isi dezmiarda copilul, al carui trup mititel este murdar, bolnav si infirm, in timp ce ea se tiraste prin noroaie, indura saracia departe de casa, rabdind efectiv de foame, mergind mile intregi cu dificultati cumplite, doar ca sa se scalde in apele sacre ale Gangelui? Ce altceva i-ar putea determina sa depuna totul la picioarele conceptiei lor despre Dumnezeu, daca nu scinteia innascuta a Divinitatii? Noi il slujim pe Dumnezeu in lux; ei nu au nimic. Picioarele lor sunt trudite si umflate, energia este toata averea pe care o au, si totusi o sacrifica pentru a veni o data pe an, si o data la 6, 12 si 24 de ani, pentru a se intilni in acelasi loc si a se imbaia, si a se ruga in felul lor. Ginditi-va la asta. Un milion de oameni pe o farima de loc, pasnici, fericiti, veseli si cintind. Nu exista semne de confuzie sau de contradictie, fiecare respectind dreptul fratelui sau de a se ruga dupa cum ii place.
Dupa parerea mea, aici adevarata fraternitate umana este exprimata in conditii de neinchipuit, in mii de aspecte care n-as fi banuit niciodata ca exista, si totusi, din inimile acestor pelerini izvoraste iubirea, iar ochii lor dezvaluie o profunzime nesfirsita, pe care am putea s-o invidiem. Toti il slujesc pe Dumnezeu, Dumnezeu, Dumnezeu. In multe limbi diferite, si cel bogat, si cel sarac, si cel schiop, si ologul, si orbul. Un zimbet aduce intotdeauna un alt zimbet. De fapt, ei par surprinsi ca noi incercam sa le zimbim sau sa le raspundem la salut dupa obiceiul lor. Ma intreb sincer daca noi am putea zimbi intr-o asemenea situatie. Am putea, sau ne-am permite noi, oare, sa ne tirim pe coate si pe genunchi pina la Gange, slujind lui Dumnezeu cu fiecare suflare, abia reusind sa ne mai tinem sufletul impreuna cu trupul? Va intreb: am putea noi, oare?"
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu