Pentru că evreii au început sărbătoarea de Pesah (Paşti) aseară (despre care citiţi aici), mâine, catolicii şi protestanţii vor sărbători Paştile, iar ortodocşii duminica viitoare am găsit un articol pe site-ul creştinortodox despre sărbătorirea acestuia în diferite biserici.
"Slujba Sfintelor Pasti in Bisericile Ortodoxe de rit bizantin
Sarbatoarea Invierii Domnului e cea mai imbucuratoare si cea mai solemna dintre toate sarbatorile crestine din timpul anului bisericesc, si acestui caracter specific al ei ii corespunde caracterul special al slujbelor bisericesti care se oficiaza la aceasta sarbatoare. Toate slujbele din timpul cat dureaza aceasta sarbatoare, utrenie, vecernie, pavecernita, miezonoptica, ceasurile, precum si sfanta liturghie, se fac dupa un tipic special. Sarbatoarea Pastilor implica un complex intreg de slujbe ce se desfasoara pe o lunga perioada a anului bisericesc, caci in functie de aceasta serbare sunt legate mai multe alte praznice. Astfel Pastile sunt precedate de un timp indelungat de post, timp stabilit pentru pregatirea credinciosilor pentru marele praznic al invierii. Slujbele din Postul Mare ce se savarsesc in Bisericile Ortodoxe de rit bizantin sunt de un bogat continut teologic, dar acestea nu intra in limitele studiului nostru, de aceea, ne oprim, in special, asupra slujbei invierii.
In Biserica Ortodoxa Romana, slujba invierii se desfasoara dupa urmatorul tipic : inceputul se face sambata, la orele 23:45, cand stingandu-se toate luminile, preotul iese prin sfintele usi cu o lumanare aprinsa de ia candela de la Sfanta Cruce si spune de trei ori "Veniti de primiti lumina". La acest indemn, toti credinciosii iau lumina de la preot si ies afara in fata bisericii, unde este asezata o masa pe care stau : Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce si doua sfesnice cu luminari aprinse. (Deci timpul pentru inviere este fixat acum in a doua parte a noptii; odinioara slujba incepea mai devreme si tinea tot cursul noptii.
Slujba incepe afara cu citirea evangheliei invierii (Matei XXVIII, 1-16). Dupa aceasta preotul da binecuvantarea pentru inceputul utreniei "Slava Sfintei si celei de o fiinta si de viata facatoarei si nedespartitei Treimi, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor", si toti canta impreuna cu preotul: "Hristos a inviat din morti, cu moartea pre moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le" (de trei ori). Preotul rosteste apoi stihurile Pastilor, cadind in jurul mesei, apoi rosteste ectenia mare, dupa care tot poporul intra in biserica. Aici se continua cu slujba utreniei si cu liturghia. Toata slujba exprima bucuria si inaltarea sufleteasca pe care le produce praznicul invierii in sufletele credinciosilor.
Acest tipic pentru slujba Invierii Domnului este urmat in general de practica tuturor Bisericilor Ortodoxe Rasaritene, desi in unele practici intervin mici obiceiuri locale. Astfel in Biserica Ortodoxa Greaca preotul cheama pe credinciosi sa-si aprinda luminarile, prin formula : "Veniti de luati lumina din lumina cea neinserata" ; finalul subliniat aici nu este cunoscut in Biserica Ortodoxa Romana. La inceputul slujbei (afara din biserica) se citeste Evanghelia de la Marcu XVI, 1-2, in loc de cea de la Matei XXVIII, 1-6, care se citeste in Biserica Ortodoxa Romana.
In ciuda unor mici deosebiri locale inerente, slujba invierii savarsita de Bisericile ortodoxe rasaritene este in esenta ei aceeasi. In liniile ei generale, slujba invierii practicata in Biserica Ortodoxa de rit bizantin este identica cu slujba invierii savarsita in Biserica veche, Biserica Ortodoxa de rit bizantin fiind si pe aceasta linie pastratoarea traditiei lasate de Apostoli in Biserica primara.
Slujba Sfintelor Pasti in Bisericile Ortodoxe Orientale
In slujba Bisericilor Ortodoxe Orientale (necalcedoniene) serbarea Sfintelor Pasti se bucura de aceeasi cinste ca si in Bisericile Ortodoxe Rasaritene, slujbele legate de aceasta serbare fiind foarte dezvoltate din punct de vedere liturgic. Din aceasta familie de Biserici in prima grupa observam ritul Bisericii Ortodoxe din India, si al Bisericii Ortodoxe Siriene din Antiohia, care au acelasi tipic pentru slujba invierii.
In aceste Biserici, slujba invierii incepe cu vecernia de sambata seara, vecernie care se face dupa randuiala invierii. Slujba invierii, insa, incepe la ora 1 noaptea, cu rugaciunea miezonopticii. Inainte de Aleluia, preotii si diaconii se imbraca cu toate vesmintele, dupa treptele lor, si intrand in altar se scoate crucea din mormant, care este sub altar.
Aceasta cruce a fost inmormantata simbolic in vinerea Pastilor fiind mai intai spalata cu apa, in care se toarna putin otet, apoi infasurata cu vata si tamaie, peste care se aplica o panza alba. Sambata noaptea crucea este desfasurata de acestea si se infasoara intr-o panza rosie, dupa proorocia din Isaia (LXIII). In acest timp, se citesc unele rugaciuni speciale in taina.
Apoi, preotul, cu crucea in mana, insotit de diaconi cu luminari aprinse si cu cadelnite, cu fata spre credinciosi, zice : "Fratilor va spun o veste noua : Hristos a inviat din morti si a doborat pe dusmanii Sai la spatele Lui". La aceasta credinciosii raspund : "Noi credem ca adevarat a inviat" (Aceasta de 3 ori, ca in Biserica Ortodoxa de rit bizantin). In acest timp se suna clopotele.
Dupa aceasta se continua rugaciunile de unde au fost intrerupte si se savarseste slujba ceasurilor. Apoi preotul face proscomidia, dupa care urmeaza slujba "adorarii Sfintei Cruci". Rugaciunile si cantarile folosite la aceasta slujba aduc aminte de mantuirea noastra in fagaduinta invierii pe care Hristos ne-a dat-o prin moartea Lui pe cruce. La mijlocul acestei slujbe se face o procesiune, la care participa toti credinciosii, in jurul bisericii, cu cruce, Evanghelie, steaguri si luminari aprinse. In timpul procesiunii se canta "O, Marie, eu sunt gradinar..." etc, cantare alcatuita pe baza textului din Ioan XX, 15-18.
Dupa procesiune se intra in biserica, unde se fac lecturi din Vechiul si Noul Testament. Apoi preotul citeste Sfanta Evanghelie de la Ioan (cap. XIII, XIV si XV), din care sunt alese versetele in care se vorbeste despre iubire. Urmeaza niste rugaciuni, in care se vorbeste din nou despre mantuirea adusa de Hristos prin cruce, timp in care se (face cu crucea de cate trei ori cate un semn mare al crucii in cele patru puncte cardinale. Aceasta ridicare a crucii se numeste propriu-zis "adorarea crucii" si in timpul ei se tamaiaza.
Dupa aceasta, credinciosii saruta sfanta cruce, dupa ce au sarutat-o toti clericii, si isi dau sarutarea pacii, unul altuia. Apoi incepe Sfanta Liturghie a Invierii, care se termina in jurul orelor 5 dimineata. Crucea folosita pentru slujba invierii este tinuta in altar pana la inaltare, pentru a putea fi vazuta de credinciosi, ea constituind simbolul lui Hristos, care a inviat din morti (Ea indeplineste deci functia simbolica a epitafului din bisericile de rit bizantin).
Biserica Ortodoxa Etiopiana, care face parte din acelasi grup de Biserici necalcedoniene, are de asemenea un ritual dezvoltat in ceea ce priveste sarbatoarea invierii Domnului. Slujba incepe aici sambata la ora 6, prin citirea din scrierile Sfantului Ioan Gura de Aur, in care se vorbeste despre viata, patimile, moartea si invierea lui Hristos, dupa care se face rugaciunea de seara si o rugaciune catre Sfanta Fecioara Maria. Pana acum slujba este sustinuta numai de catre Dabtaras, care ar echivala cu cantaretii de la strana din Bisericile Ortodoxe de rit bizantin, dar care in Biserica Etiopiana au un rost special.
Dupa aceea, diaconul canta psalmul LXXVII, 71, iar credinciosii repeta dupa el, cantare care se executa de trei ori. Preotul citeste Evanghelia de la Matei, Marcu si Luca, dupa care cu o cruce (in mana zice catre credinciosi: "Hristos a inviat din morti", la care acestia raspund : "Cu marea putere dumnezeiasca". Se continua alternativ acest dialog intre preot si credinciosi. Preotul: "A legat pe Satan". Credinciosii : "A liberat pe Adam". Preotul : "Pace". Credinciosii: "De astazi inainte". Preotul : "S-a facut bucurie si pace". Dupa aceea preotul merge la (fiecare credincios in parte, repetand aceleasi formule de mai sus, credinciosii sarutand crucea pe care o are preotul in mana. Dabtaras canta apoi unele imne care descriu invierea Mantuitorului si care se incheie prin cantarea "Aliluia !"
La sfarsit, toti credinciosii spun unul dupa altul : "Astazi s-a facut bucurie, pentru ca Hristos a inviat". Pe la ora 1 , incepe Sfanta Liturghie, la care se citeste Evanghelia de la Ioan, ca si in Bisericile Ortodoxe de rit bizantin.
Tot in aceasta grupa mai amintim Biserica Ortodoxa Armeana, care ca si celelalte Biserici Ortodoxe necalcedoniene, are in practica sa o slujba foarte dezvoltata pentru serbarea Invierii Domnului. Si in aceasta Biserica, slujba invierii dureaza pana la ora zece noaptea de sambata spre duminica. Dupa tipicul Bisericii armene, slujba incepe in seara sambetei Patimilor, cu ceasurile 3, 6 si 9, dupa care urmeaza citiri din Vechiul Testament (Facere, Regi, Iesire si Daniil), la incheierea carora corul canta "Slavim si marim pe El in veci".
Pe la ora 8 seara incepe sfanta liturghie, dupa care se face procesiunea in timpul careia se canta "Astazi a inviat din morti", pe glasul I. La sfarsit toti credinciosii, incepand de la preot, isi spun unii altora "Hristos a inviat!"
Slujba invierii Domnului, asa cum se savarseste in Bisericile Ortodoxe Orientale necalcedoniene, prezinta o oarecare unitate, dar deosebirea dintre practica acestor Biserici si cea a Bisericii Ortodoxe de rit bizantin este evidenta.
Slujba Sfintelor Pasti in Biserica Romano-Catolica
Ca si in Bisericile Ortodoxe Orientale, si in Biserica Romano-Catolica, slujba legata de invierea Domnului ocupa toata noaptea de sambata spre Duminica. Aceasta slujba incepe seara la ora 10,30, si consta din urmatoarele etape :
1) Binecuvantarea focului nou, care se face in afara de biserica ;
2) Binecuvantarea candelei pascale, care reprezinta simbolul lui Hristos;
3) Intrarea in biserica, in care nu este aprinsa nici o lumina, cu candela pascala aprinsa, purtata de catre diacon. Prima data protosul aprinde lumanarea sa de la candela, apoi fac acelasi lucru toti clericii si credinciosii. Dupa aceea candela pascala este tamaiata si se canta "Exultetul" (Laus paschalis). Urmeaza citiri din Sfanta Scriptura (din Facere, Iesire, Isaia si Numeri), apoi se face prima parte a litaniei sfintilor. Dupa aceea se binecuvanteaza apa Botezului pentru tot anul, in care se amesteca Sfantul Mir si untdelemn pentru botez. Trebuie specificat aici ca teologia romano-catolica nu pune accentul in aceasta slujba pe serbarea invierii lui Hristos, ci toata slujba din noaptea Invierii este legata de botezul catehumenilor. Astfel ca Exultetul ca si aghiazma pentru botez, subliniaza simbolismul baptismal mai mult decat invierea Domnului.
Urmeaza lepadarile (exorcismele) si voturile unirii cu Hristos, in care se repeta lepadarile si voturile de la taina Sfantului Botez; in acest timp, toti credinciosii tin luminari aprinse. Aici este timpul pentru botez, daca cineva este pregatit. In Biserica Romano-Catolica se pastreaza aceasta veche traditie a Bisericii crestine de a se boteza catehumenii in noaptea Invierii. Dupa aceea se citeste partea a II-a a litaniei sfintilor si incepe Liturghia, in timpul careia se folosesc vesminte de culoare alba.
Slujba Pastilor in Biserica Anglicana de la Protestanti
Atat Biserica Anglicana, cat si Bisericile Protestante, nu au o slujba speciala pentru serbarea invierii Domnului. Totusi, serbarea Pastilor se oglindeste in practica acestor Biserici prin cateva cantari si citiri din texte scripturistice speciale.
Astfel, in Biserica Anglicana, in slujba de sambata seara pe langa rugaciunile obisnuite se mai citeste inca si o rugaciune speciala adresata Celui ce a inviat din morti. La aceasta slujba, Apostolul se citeste din I Petru III, 17 si Evanghelia din Matei XXVII, 57 sq. Tot asa, Duminica dimineata, se citesc rugaciuni speciale, prin care se preaslaveste biruinta lui Hristos prin invierea Sa si se cere in numele Lui invierea tuturor credinciosilor. Importanta data Pastilor in Biserica Anglicana se vede si din aceea ca, in aceasta Biserica nu se savarseste Cina Domnului decat in zilele in care se impartasesc credinciosii, in afara de care doar trei zile sunt obligatorii pentru savarsirea Sfintei Liturghii, intre acestea intrand si duminica Pastilor.
La Cina Domnului din Duminica invierii, in Biserica Anglicana, se folosesc rugaciuni speciale, apostolul fiind luat din Coloseni III, 1-7, iar Evanghelia din Ioan XX, ;1-1067. La sfarsit, credinciosii se saluta spunand unul altuia "Happy Easter to you".
Biserica reformata, nu are in practica sa o slujba speciala pentru invierea Domnului, dar in Duminica Pastilor, pe care toate Bisericile protestante o tin in aceeasi zi cu Biserica Romano-Catolica, sunt introduse in cult unele cantari si rugaciuni speciale, care subliniaza acest praznic. Biserica Reformata oficiaza in Duminica Pastilor aceeasi slujba din tot timpul anului; alegerea textelor scripturistice pentru aceasta slujba este lasata la latitudinea pastorului, totusi este recomandat ca ele sa fie in legatura cu invierea Domnului, din Vechiul sau Noul Testament.
Tot asa, textul pentru predica si predica sunt in legatura cu invierea Domnului. Cantarile stabilite pentru aceasta zi subliniaza evenimentul invierii Domnului. Biserica Luterana urmeaza aceleasi principii in slujbele sale legate de invierea Domnului. In aceasta Biserica se obisnuieste ca la Pasti masa altarului si diferite obiecte liturgice sa fie imbracate in panza alba, ceea ce pare a constitui o reminiscenta din ritul romano-catolic.
Daca Pastile au fost si sunt inca serbate la o data diferita in Bisericile crestine, odata cu aceasta s-a impus si o diversificare a practicilor liturgice legate de aceasta sarbatoare. Problema uniformizarii ori a stabilizarii datei Pastilor, care constituie una din preocuparile de interes general crestin, este pe drumul rezolvarii ei, prin aceea ca, majoritatea Bisericilor se resimt in urma acestei deosebiri si sunt deschise discutiilor ecumenice care ar putea aduce mult dorita unitate.
Cat priveste practica liturgica a serbarii Pastilor in diferitele Biserici crestine, nu se poate presupune acelasi lucru, desi nici in acest sens influentele si apropierile nu sunt excluse. Am remarcat la momentul oportun influenta pe care a exercitat-o practica unei Biserici asupra practicii altei Biserici, cum ar fi inrudirea intre unele lecturi scripturistice in Biserica Romano-Catolica si in Bisericile Vechi Orientale, sau folosirea unei imbracaminti de culoare alba in Biserica Romano-Catolica si in Biserica luterana. Nu este exclus ca in eventualitatea unei mai mari apropieri intre Biserica Ortodoxa rasariteana si Bisericile protestante, cultul acestora, atat de simplificat, sa se imbogateasca si sa-si insuseasca unele practici liturgice care s-ar potrivi cu structura sa".
Invierea Domnului a constituit inca de la inceput pentru cultul crestin o sarbatoare deosebita, de bucurie si de reimprospatare sufleteasca a credinciosilor si intensitatea cu care este si astazi practicata, cel putin in unele Biserici crestine, poate constitui o dovada a legaturii organice pe care aceste Biserici o au cu Biserica apostolica, in aceasta legatura este data garantia credintei ortodoxe, insusire de mare importanta pentru discutiile ecumenice ale vremurilor pe care le traim.
Parintele Aruppala Gheevarghis"
