ACATISTUL SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE

Colindul Sfântului Nicolae

Îl ascultaţi aici.

A venit Moş Nicolae la voi? 

Aseară când am intrat în casă, copilu' aşezase la rând încălţămintea lui, a tatălui lui şi a mea.

Dacă Moşul încă nu a venit şi aţi fost cuminţi luaţi de aici.

Acatistul Sfântului Nicolae interpretat de Marian Moise aici.

Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Azi

     Pe data de 31.12.2010 a plecat la Doamne-Doamne, un copil. Azi o înmormântează. Îmi pare atât de rău  că nu am putut pleca la Ploieşti să fiu alături de rudele mele. Dar am rugat pe cineva să meargă în numele nostru.

   Şi ca să nu fie numai asta, ieri am aflat că a luat-o Doamne-Doamne la el, astă toamnă şi pe măicuţa Irina, de la Mănăstirea Ţigăneşti, de care povesteam în primăvară.

                                                                       

                                                                   Doamne odihneşte sufletele adormiţilor robilor tăi! 

Acatist catre Dumnezeu Tatal pentru cei adormiti - Marian Moise
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Sfântul Ierarh Spiridon

"Sfântul Spiridon s-a născut în jurul anului 270, în Aski, Cipru, şi a fost păstor de oi. Dupa moartea soţiei sale, alege să ducă o viaţă ascetică. Ajunge episcopul Trimitundei, o cetate din apropierea oraşului Pafos."

Continuarea articolului:  CreştinOrtodox.ro
Acatistul se găseşte aici.

Poveşti de Sfântul Nicolae

Marian Moise - Acatistul Sf Nicolae
   
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Sfântul Andrei, patronul spiritual al românilor, ocrotitorul României

"Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, apoi l-a urmat pe Iisus Hristos devenind „cel întâi chemat”. El a predicat în ţinutul Scythia Minor, adică Dobrogea şi s-a stabilit pe teritoriul judeţului Constanţa. A murit martirizat, la 30 noiembrie, anul 60, în timpul Împăratului Nero. Se spune că a fost răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, care de atunci este numită „Crucea Sfântului Andrei”.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ziua de 30 noiembrie, are o semnificaţie deosebită pentru poporul român: pentru că a adus creştinismul pe teritoriul ţării noastre, Sfântul Andrei este considerat patronul spiritual al românilor şi ocrotitorul României.

După cum arată obiceiurile legate de noaptea de 29/30 noiembrie, noua sărbătoare creştină a preluat unele caracteristici ale sărbătorilor anterioare, iar Sfântului Andrei i-au fost atribuite trăsături ale divinităţii precreştine sărbătorite până atunci, personificare divină a lupului, „stăpân al oilor”.

Printre sihaştrii din Munţii Carpaţi circulă o legendă conform căreia ultimul preot al lui Zamolxis l-a cunoscut pe Iisus Hristos şi apoi pe Apostolul Andrei. Părintele Ghelasie de la Frăsinei vorbeşte despre o ,,taină” a trecerii dacilor la creştinism păstrată de-a lungul timpului şi transmisă de la un pustnic la altul, ca expresie a continuităţii de credinţă pe aceste meleaguri.

Tradiţii populare ale nopţii de ,,Sântandrei”

Ajunul zilei Sfântului Andrei este momentul principal al sărbătorilor de înnoire a timpului, moment magic, în care lumea celor văzute se întrepătrunde cu a celor nevăzute. Apariţia celor doi sfinţi-moşi, Moş Andrei şi Moş Nicolae, începutul iernii şi prezenţa haitelor de lupi sunt semne de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorase în continuu, ajungând în noaptea de 29 spre 30 noiembrie la starea simbolică de haos de dinaintea creaţiei.

Se crede că această noapte este cea în care duhurile malefice – în tradiţia populară acestea sunt numite strigoi, moroi şi pricolici – au putere mai mare decât în restul anului şi vin printre oameni să le facă rău. Tot acum este şi momentul să se ia măsuri de prevenire a răului pe care vor să-l provoace duhurile necurate. Se practică acţiuni de apărare pasivă împotriva spiritelor malefice: alimente rituale (turta de Andrei, covasa), ungerea uşilor şi a ferestrelor cu usturoi, ascunderea coaselor şi a limbilor de meliţă.

În tradiţia populară, în noaptea de ,,Sântandrei” oamenii evită să iasă pe uliţele satelor, în casă fiind protejaţi de usturoiul de la intrare şi de candela aprinsă. Băieţii şi fetele organizează o petrecere în timpul căreia vor ,,păzi usturoiul” (care va fi folosit apoi ca leac în timpul anului), iar fetele superstiţioase cred că acum vor afla cine le va fi soţ: un fir de busuioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului (obicei practicat şi cu ocazia altor sărbători: Sânzâiene, Anul Nou, Ajunul Bobotezei). Un alt obicei de celebrare a morţii şi renaşterii simbolice a divinităţii este Bocetul Andreiului.

De Sfântul Andrei, datorită transparenţei între lumi, se dezleagă secrete, se găsesc autorii unor crime, ale unor furturi. Pentru protecţie se mai obişnuieşte să se împrăştie prin curte bucăţi de pâine pentru strigoi, ca aceştia să nu mai intre în casă; se amestecă busuioc în hrana animalelor ori se pune o picătură de aghiazmă în apa acestora; se îngroapă în faţa grajdului un drob de sare descântat, urmând să fie dezgropat primăvara, la Sfântul Gheorghe, când sarea se amestecă în hrana animalelor.

Tot acum se fac previziuni pentru anul următor. Se pun în podul casei 12 cepe, câte una pentru fiecare lună a anului şi se lasă acolo până în seara de Crăciun: cele alterate indică luni ploioase, iar cele care încolţesc, luni favorabile. Pentru fiecare membru al familiei se pune grâu la încolţit: cei al căror grâu creşte înalt şi frumos se spune că vor avea un an bun, cu belşug şi sănătate. Se mai spune că, dacă în noaptea Sfântului Andrei este senin şi cald va fi o iarnă blândă, iar dacă este ger va fi o iarnă grea."

sursa

Acatistul Sfântului Apostol Andrei interpretat de Grupul Teofilos, aici.

Sfântul Mare Mucenic Mina

Azi e prăznuit Sfântul Mare Mucenic Mina.
Acatist

Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir

Este patronul spiritual al familiei mele.

 
Acatistul Sfantului  Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir ....[-O< 
  Vezi  mai multe  video    din   diverse

O minune a Preacuvioasei Parascheva

Fragmente din articolul scris de preotul Ioan Andrioaie  în "Cronica Romanului" (octombrie 1999) şi reeditat  în cartea "Pe drumul vieţii. În slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor".       

    "Îndată după terminarea celui de-al doilea război mondial a urmat o secetă cumplită în ţara noastră şi în special în Moldova. Timp de 3 ani (1945, 1946 şi 1947) n-a fost o picătură de ploaie pe pământ şi nici rouă. Rezervele de hrană, atât pentru oameni, cât şi pentru animale, s-au împuţinat treptat, încât au început să apară diferite boli şi lipsuri de tot felul, care au dus la disperarea oamenilor.

    Cereale se mai găseau doar prin Banat şi Ardeal, unde moldovenii, în special familiile cu mulţi copii, duceau covoare de prin casă sau alte bunuri şi le dădeau la schimb pentru un sac de porumb. Din Moldova spre Ardeal luase fiinţă un tren al foamei, în care oamenii nu mai încăpeau în vagoane, însă mulţi din călători mergeau deasupra, pe vagoane. Locomotivele erau atunci cu cărbuni. Datorită fumului şi gerului din timpul iernii 1946-1947, când soseau în gară, oamenii nu se mai cunoşteau unii pe alţii de afumaţi, înfiguraţi şi disperaţi ce erau, cu un săcuşor de porumb în spate.

   La cererea locuitorilor, conducerea Mitropoliei din Iaşi a aprobat să se facă un pelerinaj cu Sfintele Moaşte, prin ţinuturile afectate secetă, în speranţa de salvare de la foamete.

  Un sobor de preoţi în frunte cu arhimandritul Teoctist Arăpaşu,(fostul patriarh al B.O.R.), a făcut un itinerar prin locurile cele mai afectate de secetă. Pe data de 3 iunie 1947, moaştele Cuvioasei Parascheva au poposit la Biserica "Sfântul Gheorghe" din oraşul Moineşti, apoi la Biserica "Sfânta Precista" din oraşul Târgu-Ocna, precum şi-n alte localităţi moldovene. Din loc în loc se făceau opriri pe câmp, cu stăruitoare rugăciuni pentru ploaie. Când s-a încheiat itinerarul cu Sfintele Moaşte, cerul s-a îmbrăcat cu nori şi a început o ploaie bogată, de care pământul avea atâta nevoie.

  Noaptea ploua, iar ziua era vreme bună. e la jumătatea lunii iunie, imediat după Duminica Mare, oamenii aveau altă înfăţişare, frumoasă şi senină. Din puţinele rezerve de cereale, porumb, grâu şi orz, au semănat. Timpul a fost prielnic, cu o toamnă caldă prelungită, fără brumă, pînă-n preajma zilei de 14 octombrie. Pământul a rodit ca nicioadată, iar oamenii au fost salvaţi de la pieire.

    Am fost martor la acele evenimente. Astăzi sunt mulţi în viaţă care pot să confirme această minune, care se adaugă la tezaurul de minuni ale Sfintei Parascheva, ocrotitorea Moldovei."

Despre Sfânta Cuvioasă Parascheva aici

 

Marian Moise-Acatistul Cuvioasei Parascheva

  Asculta  mai multe  audio   diverse

        

Mulţumesc

Mulţumesc Bunului Dumnezeu.
Mulţumesc surorii soţului meu Marina care a fost alături de noi.
Mulţumesc prietenilor noştri Bogdan  şi Jeni pentru sprijinul moral pe care ni l-au dat. 
Mulţumesc Lilianei şi Mirei   pentru sfaturile care mi le-au dat.
Mulţumesc lui Marian Moise. L-am ascultat interpretând acatiste şi Paraclisul Maicii Domnului.
Azi am avut o zi grea, dar a trecut.


Asculta mai multe audio Diverse

DOAMNE RĂMÂI CU NOI .

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina

Pentru că trecem printr-o perioadă mai dificilă am citit şi postat acum "Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina".

Dacă ştiţi ce acatiste aş mai putea citi sau asculta pentru linişte sufletească şi pentru a ieşi din problemele pe care le avem, vă rog să-mi scrieţi.

Asculta mai multe audio Muzica