Ighemonicon- demnitate

 „Prin modul cum genealogii şi analiștii săi l-au prezentat, înainte şi după urcarea pe tronul Moldovei, s-ar putea deduce că Ioniță Sandu Sturdza continua să fie un adevărat boier de țară, această imagine nu i se mai potrivește însă atunci când este vorba de conduita cerută de ritualurile oficiale ale curții domnești, el respectând riguros,,ighemoniconul”, adică fastul și măreția ce o etala în timpul ceremoniilor inerente unui şef de stat, contracarând în acest mod ... umilinţele la care erau expuși și el și țara Moldovei pe acele vremuri. Emblematică pentru această atitudine rămâne comportamentul său atunci când ... odată, un consul al nu știu cărei puteri îşi anunţase vizita la Vodă iar el, așa cum cerea ceremonialul, ... se îmbrăcă în haine domnești ca să-l primească. Nu același lucru l-a preocupat însă și pe vizitatorul său care îl va surprinde prin necuviinţa de a i se înfățișa jachetă şi cu vărguța în mână.

Vădit surprins de această ținută, domnitorul nu se va arăta nicicum şocat, ci dimpotrivă ... îl va primi foarte amabil, îl pofti să șadă și să-l aștepte puțin, după care ... ieși din odaie și peste puțin reapăru în halat, papuci călcați și cu ciubucul în gură. Apoi, trântindu-se pe un divan, vorbi cu domnul consul pe un ton de ... un bun și vechi prieten, ceea ce vizitatorul va fi înțeles pe deplin mesajul ce i se transmitea, acela de necioplit şi nepotrivit prezenței unui oficial străin.

 ****

Modul oficial și demn cu care își întâmpina pe cei ce îi solicitau primirea, se va evidenția și cu alte împrejurări. În una din acestea el se va vedea nevoit să „i-o servească”, pentru obrăznicia manifestată, chiar și consulului general al Rusiei .... care, după tratate, avea dreptul de a face observațiuni domnului Moldovei. Astfel, în cursul unei întrevederi, acesta îşi expuse nemulțumirile cu privire la politica domnitorului, care ... îl ascultă cu mare răbdare, dar nu răspunse nimic. Intrigat de tăcerea domnitorului moldovean, consulul rus găsi de cuviinţă să repete spusele anterioare, însă nici de această dată nu primi un răspuns. Nedumerit și iritat, rusul îl atenţionă că aşteaptă răspunsul pe care urma să îl comunice guvernului său.

În cele din urmă, Ioniță Vodă îi răspunse că avea și el cunoștință despre tratatul care îl obliga să asculte observațiile sale, ce le și ascultase ... cu cea mai mare luare aminte, chiar de două ori, dar mai știa, în același timp, că tratatul respectiv nu îl obliga și să răspundă. Considerând audiența ca fiind terminată, își salută curtenitor vizitatorul și ... se retrase în apartamentele sale ca să facă cunoscut la Petersburg în ce chip necuviincios se purta consulul Rusiei de la Iaşi".

 

Ioniță Sandu Sturdza (n. anii 1760, Iași, Moldova – d. 2 februarie 1842, Basarabia, Imperiul Rus) a fost domn al Moldovei în perioada septembrie 1822–aprilie 1828.

 

 Din studiul „Ioniță Sandu Sturdza – primul domnitor pământean urcat pe tronul Moldovei, după domniile fanariote” – Ioan Ungureanu, publicat în revista „Carpica” nr.43.