„Părinte ceresc! Tu singur ai tărie desăvârşită pentru copiii Tăi! Tu ne poţi sprijini când şovăim în faţa datoriilor noastre! Tu ne poţi ajuta întru a purta durerile noastre! La Tine aflăm sprijin când ne doboară grijile. Înaintea feţei Tale slăbiciunea noastră nu e puţină, căci Tu ne-ai făcut aşa! Tu cunoşti măsura cu care ai măsurat fiecărui om puterea lui şi de la Tine sunt şi poverile. Vom fi pătrunşi de voinţă şi răbdători, după cum se cade fiilor Tăi, iar între noi ne vom sprijini cu mângâiere.
Îndurare! Oh! Iartă-ne dacă ne-am certat prea mult între noi până acum; dacă nu ne-am sprijinit cu iubire, ca nimeni dintre noi să nu alunece! Dăruieşte buzelor noastre graiul dragostei! Deschide ochii noştri ca să putem vedea unde e nevoie de ajutor, ca să nu trecem nesimţitori pe lângă suferinţe, ca greşelile aproapelui să le cunoaştem numai pentru a le îndrepta cu blândeţe şi cu duioşie. Doamne, Dumnezeul nostru, nu trimite pedepsele Tale asupra noastră, când ne înălţăm în deşertăciune, când credem prea mult despre noi! Iartă şi această a noastră slăbiciune, aşază smerenie în inimile fiilor Tăi, ca să nu fim nevoiţi a trece în calea smereniei cu amar şi cu durere.
Ţie-ţi aducem mulţumire pentru toate darurile de care ne-ai făcut părtaşi! Ţie-ţi mulţumim prin cuvinte şi prin fapte! Ţie-ţi vom mărturisi slăbiciunile noastre. Tu singur eşti cel atotputernic!
Amin."
„Cuvinte sufletești” - Carmen Sylva (Regina Elisabeta a României)