PACE VOUĂ! SHALOM ALEIHEM! SALAM ALEYKOM!

30 septembrie 2010

30 septembrie - aniversarea lui Rumi

Rumi -poet persan
sursa foto - wikipedia


Fiinţa umană este o casă de oaspeţi

"În fiecare dimineaţă o nouă sosire.
O bucurie, o depresie, o mediocritate,
Vine şi o conştientizare de moment
Ca un vizitator neaşteptat.
Primeşte-i şi bucură-te de toţi!
Chiar dacă sunt un grup de supărări,
Care îţi golesc cu violenţă casa de obiectele ei,
Totuşi tratează-ţi fiecare oaspete cu onoare.
El te poate “goli” pentru o nouă plăcere.
Gândurile negre, ruşinea, răutatea,
Întâmpină-le la poartă râzând,
Şi invită-le înăuntru.
Fii recunoscător pentru oricine vine
Pentru că fiecare a fost trimis
Ca o călăuzire din depărtări."


"Nu te gândi niciodată că eşti fără valoare.
Dumnezeu a plătit un preţ enorm pentru tine, iar darurile se tot revarsă."


"Fiecare om a fost creat pentru o muncă anume, iar dorinţa pentru acea muncă a fost pusă în fiecare inimă."


"Cineva a ajuns la uşa Preiubitului şi a ciocănit.
O voce a întrebat, “Cine e?”
El a răspuns, “Sunt Eu”.
Vocea a spus “Nu există nici o cameră pentru Mine şi Tine”
Uşa s-a închis.
După un an de singurătate şi depravare el s-a întors şi a ciocănit.
O voce din interior a întrebat “Cine e?”
Omul a spus, “Sunt Tu”.
Uşa a fost deschisă pentru el."

29 septembrie 2010

Fraţii şi verii

     "Suntem fraţi cu cele mai vechi roci şi veri cu norii."                                                             
                                                                      (astronomul american Harlow Shaplay)
"fraţii"
 şi "verii"


      

Cugetare

"Întrebaţi-vă ce faceţi cu timpul vostru. Uităm atât de uşor că nici o zi nu poate fi chemată înapoi. Se sting fără ca noi să observăm. Brusc, suntem bătrâni şi prea obosiţi să mai depunem eforturi. DUMNEZEU nu este munca noastră la bătrâneţe, când nu avem nimic altceva de făcut; El este munca vieţii noastre şi trebuie să ne folosim toată energia pentru aceasta. Cine nu a început, să înceapă astăzi. Acum, imediat“.

MA ANANDA MOY

tot articolul la karmapolice

29 sept - Arsenie Boca - 100 de ani de la naştere

Rugăciunea de dimineaţă a Părintelui Arsenie Boca

     "Doamne Iisuse Hristoase, ajuta-mă ca astăzi toată ziua să mă lepăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri, mare vrajbă am să fac şi astfel, ţinând la mine, să Te pierd pe Tine.
    Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul de pe cer, că nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, căci, iată, păcătuiesc în tot ceasul.
     Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, aşa risipind în deşert zilele noastre, umbriţi şi dosădiţi până la pamânt.
    Doamne, Cel ce vii între oameni în taină, ai milă de noi şi pune foc temniţei, aprinde dragostea  în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre şi fă lumina sufletelor noastre.
    Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, vino şi Te sălăsluieşte întru noi împreună cu Tatăl şi cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă printre noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea rămân neputincioase.
   Doamne, Cel ce vii în taină, ai milă de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârşiţi şi cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât ne depărtăm noi prin păcatele noastre.
    Ci luminează lumina Ta peste noi, ca să vedem lumina prin ochii Tăi, să trăim în veci prin viaţa Ta.
    Lumina şi Bucuria noastră, slavă Ţie! Amin."

de la "Misiune Ortodoxă"






















Aici un documentar despre Părintele Arsenie Boca şi aici un documentar despre Biserica de la Drăgănescu pictată de Părinte. 



28 septembrie 2010

În aşteptarea ta

O melodie compusă de Ovidiu Lipan Ţăndărică, care prin anii '90 a avut şi videoclip.
Eu am înregistrat-o atunci pe casetă video.
Îmi pare rău că nu am găsit originalul, e numai instrumentală.
 
Ovidiu Lipan Tandarica - In asteptarea ta
  Asculta  mai multe  audio   diverse

Şi o altă melodie tot instrumentală. 

Ce să fac?

      Într-una din zilele săptămânii trecute când am luat copilu' de la grădi', era să-l iau în sandalele cu care stă acolo. De ce? Pentru că o mămică îi luase pantofii copilului meu şi îl încălţa pe al ei. Dacă nu veneam mai devreme şi vedeam cred că rămâneam fără pantofi. Aş fi crezut că este o greşeală, deşi când am văzut pantofii celuilalt copil, am observat că nu semănau cu ai copilului meu.  
       De ce spun asta? Pentru că în altă zi am auzit o mămică văitându-se că a rămas copilul ei fără adidaşi, că nu i-a mai găsit şi nici nu i-a adus nimeni înapoi. 
     Dar vorba soţului meu, persoana respectivă nu ştia cu ce şi-a încălţat copilul? Dar copilul nu ştia care sunt pantofiorii lui, că al meu dacă i-aş fi încurcat ar fi ţipat în gura mare că nu sunt pantofii lui. Ce să fac? Să-i spun doamnei educatoare? Ştiu că ar trebui să-i spun dar mă gândesc să nu intru în gura cartierului, că respectiva persoană va susţine că fost o greşeală. 

27 septembrie 2010

Cel mai bun e.mail

Poate l-aţi mai văzut, pentru că e apărut în 2008.
Eu azi l-am primit aşa că am să-l şi postez
L-am găsit pe youtube.
Mulţumesc b.d.

Poate învăţam ca, la necazurile vieţii, să nu suferim prea mult…

   Cum? Aflăm de pe blogul Miles Mraconia.

SOS Satul Copiilor Hemeiuş

     "SOS Satele Copiilor România este o organizaţie umanitară care ocroteşte în mediu familial copii care nu pot fi îngrijiţi de proprii părinţi, asigurându-le un cămin permanent până la integrarea lor socială şi profesională.
  
   SOS-Satele Copiilor România este membră a SOS – Kinderdorf International (sediul central în Austria), asociaţie cu caracter social, neangajată politic sau religios, al cărei scop este acela de a oferi o familie copiilor care care au nevoie de un nou cămin permanent, fără deosebire de rasă, naţionalitate sau apartenenţă religioasă.
  
    SOS Satul Copiilor oferă îngrijire pe termen lung într-un climat apropiat celui familial beneficiarii săi. Conceptul de îngrijire a copiilor în mediu familial, se bazează pe patru principii esenţiale pentru creşterea unui copil: mama, fraţii şi surorile, casa, comunitatea (Satul).
     Fiecare copil fără familie primeşte o mamă socială, care îi oferă afecţiune, echilibru, stabilitate şi protecţie.
      În România există trei Sate SOS, SOS Satul Copiilor Bucureşti cu 15 case familiale, SOS Satul Copiilor Cisnădie (judeţul Sibiu) cu 12 case familiale şi SOS Satul Copiilor Hemeiuş (judeţul Bacău) cu 4 case familiale.
    Fiecare casă corespunde nevoilor unei familii numeroase (camere pentru copii, sufragerie, bucătărie, băi). Mama socială locuieşte împreună cu copiii şi le oferă acestora un cămin. Satul SOS reprezintă pentru copil prima sa comunitate.
      Mama SOS împreună cu 6-7 copii (băieţi şi fete de vârste diferite), care cresc împreună ca fraţi şi surori, formează o familie. Fraţii biologici sunt întotdeauna crescuţi împreună.
     În Satul SOS (o comunitate formată din 10-15 case familiale), fiecare familie locuieşte într-o casă proprie."
    
Mai multe pe site.

SOS Satul Copiilor Hemeiuş-Bacău a fost inaugurat în anul 2006.


Fotografiile sunt făcute de mine sâmbătă.

26 septembrie 2010

24 septembrie 2010

Enjoy this weekend

     După ziua de ieri care a fost plină de "politichie" pe bloguri şi aseară am stat la "Sinteza Zilei" (mi-a plăcut de Bogdan Teodorescu- a fost la obiect), iar azi l-am ascultat pe Mircea Badea, sper ca ziua de azi şi sfârşitul de săptămână să fie "relax", de aceea am găsit muzica pe care ascultaţi-o dacă vreţi "muzică, nu zgomot" (de la Claudiu Târziu citire).

O melodie care este şi acum difuzată, chiar dacă numai instrumental.
 


After years and years





23 septembrie 2010

Ieri

   Ieri am fost foarte ocupată, aşa că azi dimineaţă mi-am ocupat timpul cu răsfoitul blogurilor (cu postările de ieri şi azi). 
      De ce am fost ocupată? Am fost cu copilu' la "pestacolul" Pinocchio. Am mers cu încă o doamnă, bineînţeles şi cu doamna educatoare ca să "supraveghem" cât de cât copiii. Sala de spectacol a fost plină, aşa că nu ştiu ce-au înţeles pentru că era gălăgie, nu aveau stare, cum sunt copii preşcolari, dar cred că majoritatea ştiau povestea . Eu am fost şi pe post de "pozar".       
    Când copilu' a început să vadă acest film (era mai mic), plângea la scena când Pinocchio era închis în cuşcă.

    Apoi a trebuit să merg la un medic să-mi fac un ecograf. Majoritatea timpului medicul este la o clinică şi când poate mai vine şi la spital. Am aşteptat de la ora 13 până la ora 17, dar pentru că a promis că vine  n-am plecat (că nu am vrut să merg decât la el). După ce m-am agitat cu analizele pe care trebuia să le fac, azi am sunat la medicul la care trebuia să  merg cu ele, iar acesta vine tocmai pe 18 octombrie. Of, viaţa mea........
    Azi am şedinţă cu părinţii. Am emoţii.

Istoria medicinii pe scurt

2000 i.Hr. - Ia şi mănânca rădăcina asta .

1000 d.Hr. - Rădăcina asta e pagână, mai bine spune rugăciunea asta

 1850 d.Hr. - Rugăciunea e superstiţie, mai bine bea poţiunea asta

 1940 d.Hr. - Poţiunea asta e facută din untură de şarpe, mai bine ia
                     pastila asta
 1985 d.Hr. - Pastila asta nu e eficientă, mai bine ia antibioticul ăsta

  2000 d.Hr. - Antibioticul e artificial. Ia şi mănâncă rădăcina asta.

Primit prin email.

22 septembrie 2010

Ce-am văzut şi mi-a plăcut

Un film despre Mănăstirea Bănceni - sfânt lăcaş de închinăciune al românilor din Ucraina (1/6).
http://www.youtube.com/watch?v=FkZwPgirvv8
la Liliana


Muzeul Ţăranului Român - tur virtual
http://tour.muzeultaranuluiroman.ro/index_ro.html
la Ana

20 septembrie 2010

19 septembrie 2010

Banc

Primit prin email

Un individ e nevoit sa oprească maşina datorită unui blocaj al traficului. Deodată, cineva îi bate în geam:
- Domnule, teroriştii au ocupat Parlamentul României şi cer 10 milioane de dolari răscumpărare ca să-i elibereze pe parlamentari. Altfel ameninţă că îi vor stropi cu benzină şi le vor da foc. Acum mergem din maşină în maşină şi facem o chetă.
     - Bine şi cât dă fiecare? întreabă omul din maşină.
     - Cam 5 litri...

18 septembrie 2010

"Lied" şi "Dans"- de toamnă



Mere, pere în panere

Toamna, tu ne-aduci
Multe fructe dulci
Mere roşii şi gustoase
Pere galbene, zemoase.

Toţi acei ce-ntreaga vară
Au lucrat din zori şi până seara
Toamna au roade bogate
Au şi fructe şi bucate.
 
Mere, pere în panere
Prune bune şi alune
Şi gutui amărui
Cu puf galben ca de pui.
Şi tot felul de legume
De nu le mai ştii pe nume.
     
Asta a fost poezia de toamnă a copilului de anul trecut. 
Ce mi-a rămas în minte şi zic toată ziua:   
Mere, pere în panere
Şi gutui amărui
Cu puf galben ca de pui.


Pentru că săptămâna trecută am primit fructe (de am avut treabă cu compot şi gem),

ieri am ajuns la sursă să culegem cu "mânuţele"noastre.



 Aici este cireşul care cred că s-a supărat pe noi că nu-l mai băgăm în seamă, de aia s-a îngălbenit (de supărare).

Nucul
Şi nişte floricele tot de pe la aceaşi curte (asta e altă, altă curte, am mai postat despre două mai înainte, asta e a treia).

17 septembrie 2010

Am început grădiniţa!

     De anul acesta copilu' merge la grădiniţă. Au fost n, n, n motive pentru care am renunţat la cămin. Poate e mai bine să nu mai zic nimic şi să spun bine că am scăpat, pentru că pentru mine era un adevărat stres de al duce la cămin. 
    Are o săptămână în care a fost bine, dar mi-a făcut-o acum la sfârşit, când mi-a spus doamna că a spus un cuvânt urât, pe care l-a repetat de mai multe ori şi l-a mai făcut şi pe un copil bou. Ştiu veţi spune, aşa sunt copii, chiar dacă nu aud în casă aud afară la alţii, dar eu m-am cam înroşit când am auzit. Acum e pedepsit şi azi nu are voie să iasă afară, iar cei mai dragi lui, pe care i-am anunţat, nu au voie să-l drăgălească sau să-i dea ceva ce-i place. Ce alte metode mai sunt de pedeapsă, că eu sunt abia la început. Să nu-mi ziceţi că numai explicatul cu frumosul,  deşi cu asta am început. 
     Acum se uită la desene, dar nu prea vorbim decât strictul necesar. 
     Şi pentru că ieri am fost la cămin de am încheiat conturile, am pozat şi căsuţa piticilor, în care îşi lăsa pitici din căpuşor când ajungeam la cămin şi plecam de acolo.         

Mesaje din trecut


găsit la karmapolice

16 septembrie 2010

Învăţământul pe la 1855

      Un articol tot din "Monografia oraşului Ploeşti" despre Zacharia Antinescu care: 
     "a fost numit în 1855 profesor de limba  română la unica şcoală de fete din Ploeşti, care se compunea din trei clase primare. Şcoala avea un singur profesor pentru studii şi o directoare pentru lucru de mână."
    
   Din volumul său de amintiri intitulat "Autobiographia mea":
       "Pe când funcţionam la Şcoala de fete, cele trei clase erau separate prin bănci într'una şi aceiaşi sală spaţioasă: eu ca profesor de studiu şi o directoare pentru lucru de mână - o bună bătrână franceză: M-me Louise Werle, între anii 1855-1860. Elevele clasei a treia erau în bănci aproape de catedră şi de tablă.
       Într-o zi, adouazi după sărbătoare, o mare parte din eleve nu-şi preparaseră bine lecţiunile, şi meritau pedeapsă. Le-am scos pe cele culpabile la tablă ca să facă aritmetică; iar eu mă ocupam cu băncile clasei I-a. După jumătate de oră mă duc la tablă şi întreb pe eleve: de ce nu fac lucrarea pe tablă? Ele-mi răspunseră că nu le-am dat cretă. Plecai apoi la băncile clasei a II a să ascult elevele. După jumătate de oră mă duc la tablă şi le observ: că de ce nu lucrează la tablă? Ele-mi cereau cretă. Dar la vre-o patru eleve le curgeau lacrimi din ochi. Acestea simţiseră că le pedepsesc cu şederea în picioare.
        Atunci mă adresez către dânsele încet spre tablă şi le zic:- "Domnişoarelor, v'am pedepsit cu o oră de şedere în picioare. Altă dată să fiţi mai diligente. Acum vă dau cretă să faceţi lucrarea pe tablă, ca să nu vă fac de ruşine, simţind celelalte eleve mai mici din clasa I-a şi a II-a că v'am ţinut în picioare pentru lecţiuni". Au făcut câteva probleme şi apoi le-am permis a-şi lua locurile, observându-le să nu mai repeteze.
       Altor eleve negligente, când îmi dădeau câte un buchet de flori - îl refuzam, spuindu-le, că până nu se vor corija, nu primesc nimic de la ele. Efectul era admirabil."      

15 septembrie 2010

13 septembrie 2010

A început şcoala şi...“Cu toată viteza…înapoi!“

        Ideile mele despre ce înseamnă educaţie azi în România le-am regăsit în articolul de pe blogul "Pro atitudine" .

11 septembrie 2010

Suferinţele copiilor antipatizaţi

Un articol interesant în revista "Infoterapii", asta că tot se apropie începutul anului şcolar.
http://www.infoterapii.ro/modules/news/article.php?storyid=238

10 septembrie 2010

LA MULŢI ANI - PĂRINTE!

        Ieri, la biserică i-am cerut părintelui meu spiritual acceptul să scriu despre el pe blog.
       
          Preotul Ioan Andrioaie la terminarea facultăţii.
         Când am ajuns acasă şi am deschis cartea pe care a scris-o "Pe drumul vieţii. În slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor" ca să mă documentez pentru articol am văzut că ziua lui de naştere e pe 10 septembrie. (Nimic nu e întâmplător). Am să-i transmit urările prin telefon, personal duminică la biserică şi acum pe blog. 
      
      Părintele Ioan Andrioaie s-a născut în comuna Poduri, judeţul Bacău, a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ  unde i-a cunoscut pe Mihail Sadoveanu şi Gala Galaction, apoi Institutul Teologic de grad Universitar din Bucureşti.
    A slujit în parohii de pe malul Prutului şi apoi în parohii din protopopiatul Huşi. A fost numit consilier administrativ bisericesc la Episcopia Romanului şi Huşilor şi preot slujitor la Parohia "Sfântul Gheorghe" din Roman. A fost numit în postul de Protopop al Protopopiatului Moineşti şi transferat în funcţia de preot paroh la Parohia "Sfântul Gheorghe" din Moineşti.
      Din 2003 din ordinul Episcopiei Romanului a fost rânduit să oficieze ca preot la Capela Militară "Sfântul Arhidiacon Ştefan" şi "Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt" din incinta Unităţii Militare de Pompieri Moineşti.
     
     Aici l-am cunoscut eu în anul 2005 devenind "părintele meu" şi de când a venit copilu' în familie este "părintele nostru". Asta până pe 13 iunie 2010, când a oficiat ultima slujbă la această biserică (probabil tot din ordinul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului). A slujit o perioadă împreună cu unul din fii lui, preotul Gheorghe Andrioaie la Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Moineşti (din cei şase copii, patru dintre copii i-au urmat calea, trei băieţi sunt preoţi, iar fata  este  profesoară de religie). 
       Din primii ani de preoţie şi până în prezent a colaborat pe teme dogmatice, morale, liturgice, istorice, juridice, comemorative, etc. la diverse reviste teologice. A colaborat la cartea "Moineştiul, 565 de ani de la prima atestare documentară; Compendiu de geografie şi istorie locală"(pe care eu din păcate nu o am, este ceva pe net dar nu în totalitate). 
       În anul 1987 de Sfintele Paşti, timp de trei săptămâni a vizitat Locurile Sfinte, iar la întoarcerea în ţară a scris o broşură cu titlul  "Pelerin la Locurile Sfinte".
        Aici e cu copilu', care vrea covrigelul de la prescură.

Aici este vocea părintelui în timpul slujbei Sfintei Liturghii (e înregistrată cu telefonul fără imagine), este rugăciunea "Doamne mântuieşte pe cei bine credincioşi" care mie îmi place foarte mult.



La mulţi ani cu sănătate părinte!
Vă mulţumesc pentru că aţi fost şi sunteţi părintele meu spiritual.
Să ne slujiţi şi să ne îndrumaţi mulţi ani de aici încolo.

Sfatul părintelui : "SĂ NU VĂ PIERDEŢI CREDINŢA!"    
Mai multe despre părinte şi ceea ce am scris din cartea dumnealui găsiţi la: "etichete-preot Ioan Andrioaie".  
 

09 septembrie 2010

Centrul oraşului meu -Moineşti (2)




 Azi:

 Acesta ar fi trebuit să fie un hotel, este început pe la mijlocul anilor '80 şi....aşa a rămas.

     Într-unul din articolele scrise de preotul Ioan Andrioaie despre oraşul Moineşti:  "În anul 1985, se va construi o frumoasă bază de recuperare şi tratament a forţei de muncă a petroliştilor, folosindu-se astfel în mod superior tămăduitoarele ape din zonă. Astfel oraşul Moineşti va deveni pe lângă un puternic centru industrial şi o frumoasă staţiune balneoclimaterică"
      Vise, vise..... 


Sărbători din "diversitate"

      Săptămâna aceasta

     - la creştini  "Naşterea Maicii Domnului" - 8 septembrie
   
     - la evrei Rosh Hashana - 8 septembrie 
      urări: Shana Tova (să ai un an bun) şi Hatima tova (un înscris pozitiv în cartea lui Dumnezeu),
   
     - la musulmani Eid Al Fitr (Festivalul încheierii Postului) - 10 Septembrie
       urări: „Eid mubārak ("Eid binecuvantat!") sau „Eid sa‘īd ("Eid Fericit").
               şi la tătari se spune: "RAMAZAN BAYRAMINIZ KAYIRLI BOLSIN !" - I = î)

PS: Dacă am greşit ceva "trăgeţi-mă de ciuf" şi scrieţi la comentarii.

08 septembrie 2010

Shana Tova

         Shana Tova (să ai un an bun) şi Chativah tova (un inscris pozitiv in cartea lui Dumnezeu), sunt urări care se fac de Rosh Hashana ("sărbătoare care marchează crearea lumii şi după părerea comentatorilor, este ziua când a fost creat primul om").
Despre această sărbătoare evreiască (care începe în seara asta) citiţi aici
Printre altele, acum se mănâncă mere şi miere pentru a semnifica ca anul care vine să fie dulce.
Mulţumesc b.d. pentru site (sper că am scris bine).

O, Marie





Asculta mai multe audio Diverse

07 septembrie 2010

Centrul oraşului meu - Moineşti (1)

       Duminică am fost în oraş şi am ajuns şi la Expoziţia de fotografie având ca temă Moineştiul de altădată.
       În fundalul acestei fotografii este Primăria


    
      Acum arată aşa

Parcul din faţa Primăriei


06 septembrie 2010

Televizorul şi calculatorul

       Mi-a plăcut întotdeauna să particip la concursuri. Probabil că asta mi-a rămas de când eram pionier. 
      Când sunt la bucătărie, ascult  radioul şi când era  câte un concurs la care eram pe fază sunam.  Am avut o perioadă când am avut şi radio local şi  eram "abonată" la concursurile lor. Am câştigat: cărţi, o cutie de bomboane, un bon la un coafor, mărunţele din astea.
    La unul din concursurile la care am câştigat a fost pusă  întrebarea:
    Cum vă împăcaţi cu soţul în ceea ce priveşte televizorul?
    Şi ştiţi ce făceam în perioada aceea, încă nu ne luasem al doilea televizor. Aveam fiecare o zi de uitat. Ziua cu soţ era a mea, ziua fără soţ era a lui. Dacă era luna de 31, el se uita mai mult. Bine că dacă era meci în ziua mea de uitat îl lăsam.  
     Mi-am adus aminte de asta pentru că acum e "bătălie" pe calculator, asta sâmbăta şi duminica, că în cursul săptămânii eu am dimineaţa şi el după amiaza. 

05 septembrie 2010

Am ieşit din lumea mea

     Zilele astea am ieşit mai mult ca de obicei din lumea mea, a calculatorului. Au fost şi lucruri bune care s-au întâmplat, întâlniri cu prieteni vechi, dar pentru că cele bune mă interesează pe mine, ca de obicei în faţă ies lucrurile mai "ne" bune.
       Pentru că în ziua de azi dacă nu ai facultate, rişti mult de a nu avansa, a nu te angaja, de parcă dacă ai studii superioare eşti as în toate, s-au gândit să ceară facultate la asistente medicale. Pentru ce? Ca să câştige facultăţile nişte bani? Taxa de înscriere este de 350 de lei, iar taxa anuală este de 4500 de lei pe an. Mie mi se pare o sumă foarte mare. Pentru ce să mai facă asistentele facultate? Da,  pe ele le înţeleg, pentru că dacă nu o fac atunci nu mai pot trece într-o treaptă  superioară  de salarizare nu mai pot avansa, poate la un moment dat chiar şi serviciul le e în pericol pentru că vin alţii cu pile, cu bani, cu facultate. Dar în afară de partea bănească  nu găsesc altă explicaţie din partea celor ce cer aşa ceva. Am înţeles că acum începe să se ceară şi la învăţători facultate. 
      Eu nu înţeleg ce facultăţi sunt astea. Când ai timp pentru aşa ceva? Atâta timp cât ai o familie, ai copii, ai treabă acasă, ai serviciu, poate faci şi o navetă, când te duci la cursuri? Când înveţi?  Asta mai e şcoală? Şi mai ai şi note peste 8. Şi uite aşa ajung mari unii şi le râd la alţii în nas.
     
      Da, şi pe ziua de azi mai am o problemă. Am vrut să merg la  biserica unde este părintele meu, dar nu s-a putut, pentru că în oraşul nostru s-a sfinţit o biserică şi s-a transmis ca la nici o biserică din oraş să nu se ţină slujbă.  Vi se pare normal? Mie nu.

04 septembrie 2010

Zilele culturale ale oraşului meu - Moineşti

    Cică sunt zilele culturale ale oraşului Moineşti. Asta o ştiam. Dar ca să ştiu un program al acestora, cam dificil. Primăria n-a catadicsit să anunţe ceva pe site-ul ei (sau n-am găsit eu  :D). Au dat ei nişte fluturaşi pe la societăţile din oraş, dar eu n-am reuşit să văd vreunul. Vineri am fost în oraş, am văzut eu ceva "vânzoleală", dar abia când am ajuns acasă am găsit în Ziarul de Bacău programul pentru ziua de vineri.  Îmi pare rău că a fost şi o expoziţie de fotografie  "Moineştiul de altădată". Să văd dacă reuşesc să ajung azi, pentru că aseară am fost la aniversarea unei foarte bune prietene şi am venit spre dimineaţă.  
    
     "Se vor aduce, Sfintele Icoane ale Maicii Domnului (de la mănăstirile Trifeşti şi Giurgeni), Sfânta Născătoare de Dumnezeu, urmând a fi proclamată drept patron spiritual al municipiului Moineşti. Duminică, 5 septembrie, în prezenţa Preasfinţitului Episcop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, dr. Ioachim Băcăuanul, se va sfinţi Biserica Sfântul Nicolae."  
    
         "Vineri vor ajunge în Moineşti oaspeţi din Israel, din localitatea Rosh Pinna, oraş cu administraţia căruia s-a semnat un parteneriat la sfârşitul lunii mai. De asemenea, va fi prezent la Moineşti Nestor Rates, glasul de neuitat al posturilor de radio Vocea Americii şi Europa Libera, moineştean la origine. În cadrul unei şedinţe festive a Consiliului Local, de vineri, va fi ratificat parteneriatul dintre Moineşti şi Rosh Pinna şi vor fi acordate titluri de cetăţean de onoare."
       Tot în Moineşti s-a  născut şi "Moses Rosen, (n. 23 iulie 1912, Moineşti, judeţul Bacău - d. 6 mai 1994, Bucureşti) care după cum se ştie a fost şef-rabinul Cultului Mozaic din România (1948-1994) şi preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1964-1994). În anul 1957 a devenit deputat în Marea Adunare Naţională şi în 1992 Membru de Onoare al Academiei Române." (wikipedia)
      Pentru că aşa cum spun eu "nimic nu e întâmplător" aseară am ajuns la cimitirul şi singoga comunităţii evreieşti care a locuit în Moineşti.

Sculptură

De la alex

03 septembrie 2010

Leapşă cu poze

Leapşa e de la Tetris care zice să descriu, în fotografii, o zi din săptămâna trecută.
Am "avut treabă" cu florile din jurul blocului:
aici venise o vecină cu florile acelea cărora nu ştiu cum le zice, dar mi-au plăcut
flori multicolore, care mie îmi plac foarte mult, dar nu le-au plăcut la alţii şi nu au rămas decât astea
petunii, care au ieşit la zidul blocului
gheţişoară pusă de mine acu, hăt nişte ani, care dă în fiecare primăvară


un trandafir care vrea şi el să iasă din iarbă


astea sunt de la blocul de peste drum
    Şi ca să ştiţi de unde sunt florile, vă prezint oraşul meu (poză făcută în parc):

 Pentru cine nu ştie Moineştiul e un "mare" municipiu în judeţul Bacău.           
:))

Leapşa o predau:
Iuliei,
Marianei,
Laurei
Fetitzei
"HandmadeinCovasna"
Anei
Oanei
"Karmapolice"
"Fetiţei junglei 13"
 lui Niko
Clarei
Lilianei
lui QED
lui Shakuka
dacă au timp şi dispoziţie. Dacă nu, ştiţi că eu nu mă supăr.
Cine mai doreşte, cine mai pofteşte, este invitat să o preia.

Guvernul Boc - V


de la Moş Teacă

02 septembrie 2010

Cugetare

Cel mai frumos lucru al dumnezeirii este că Dumnezeu se află şi în sufletele celor care îl contestă fără ca aceştia să i se poată opune.
De la Tudor Chirilă

01 septembrie 2010

Recomandare - alt film rusesc "Culoarul îngerului"


Filmul are 9 părţi.
L-am găsit pe blogul "România, uneşte-te!" 

Ştiaţi că?

     "Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul biseri­cesc începe la 1 septembrie, pentru că, dupa tradiţia moştenită din Le­gea Veche, în această zi (care era şi începutul anului civil la evrei) s-a în­ceput creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul acti­vitatea Sa publică, atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia (cap. LXI, 1-2), care profeţeau despre Sine : "Duhul Domnului peste Mine, pentru că M-a uns ca să binevestesc săracilor..., să vestesc anul milei Domnului" (Luca IV, 18-19).

La romano-catolici anul bisericesc începe cu prima duminică din Advent (Adventus), adică duminica cea mai apropiată de 30 noiembrie, deci cu aproximativ patru săptămani înainte de Crăciun."

       "În cultul creştin, ziua liturgică nu începe cu miezul-nopţii sau cu dimineaţa, ca în măsurătoarea civilă (laică) a timpului, ci cu seara. Ziua liturgică este adică intervalul de timp dintre doua seri consecutive; de aceea, sărbătorirea şi slujba oricărei zile liturgice începe cu Vecernia din ajunul zilei respective, care este cea dintâi dintre Laudele bisericeşti zilnice. Datina aceasta este moştenita din tradiţia iudaică de socotire a timpului, aşa cum o vedem concretizată, de exemplu, în referatul bi­blic al zidirii lumii, unde zilele creaţiei sunt numărate începând cu seara şi continuând cu dimineaţa: "Şi a fost seara şi a fost dimineaţa, ziua întâi... Şi a fost seara şi a fost dimineaţa, ziua a doua...". (Facere I, 5, 8 ; cf. si Lev. XXIII, 32)."
mai multe pe  crestin ortodox
    
       Eu când am venit în Moldova şi am întâlnit-o pe mamaia prietenei mele pe care tot am pomenit-o în postări (Dumnezeu să o ierte), am auzit-o zicând într-o seară dintr-o zi de sărbătoare că poate să facă treabă că a asfinţit soarele. Atunci nu prea am înţeles despre ce e vorba, dar am găsit anul trecut pe net, (acum că trebuie să postez n-am mai găsit articolul respectiv) că ziua din punct de vedere bisericesc începe la ora 21. Probabil că este legat de ziua liturgică despre care e scris mai sus. Şi bătrânii au păstrat această tradiţie de care nu aveam habar şi de care noi nu mai ţinem cont.