Vacanţe, vacanţe

YOUNG PIONEERS ON HOLIDAY

Ehe, he!!! Amintiri!!! Da, din tabăra de la Năvodari!!!

Erau trenuri cu pionieri care mergeau la mare!

Iar acolo aveam program de bronzat: 5 minute cu faţa la Mamaia, apoi 5 minute pe partea cealaltă (iar noi ziceam cu faţa la tataia), 5 minute cu faţa în sus, 5 minute cu faţa în jos şi apoi în apăăăă. 

Cei mai mari făceau un cordon de care nu aveam voie să trecem. 

Eu oricum nu mă avântam pentru că nu ştiu să înot şi întotdeauna mi-a fost frică de apă.

Am avut trei "tentative" când era să mă înnec.

Prima a fost în tabără la Telega în Prahova, eram prin clasa a IV-a, când m-am trezit prin mijlocul lacului că strig după ajutor. Lacul după câte îmi aduc aminte era sărat.

foto de aici

A doua oară eram cu tatăl meu, la Eforie Nord, şi hai cu valu', hai cu valu' că nu mai nimeream fundul mării. Noroc că tatăl meu ştia să înoate, m-a luat "de-o aripă" şi am ieşit. Eram destul de mare, nu mai eram copil.

Şi a treia oară , tot la Eforie şi tot în zona Belona, ca mai înainte, eram cu colegi de grupă din facultate. Marea era liniştită, iar eu m-am trezit la fund. Cum? Nici eu nu ştiu pentru că eram în apă până la brâu. Noroc că după cum am scris marea era liniştită şi limpede şi am văzut piciorul unei prietene de care m-am agăţat.

Ei şi după aceste "minunate" întâmplări Mihaela nu intră în mare decât până la genunchi. Atât.  

Copilu' se joacă numai cu tatăl lui în apă, eu stau la mal.