Parcul dendrologic Hemeiuşi

      "Este situat pe valea Bistriţei la o distanta de circa 10 kilometri de municipiul Bacau. A fost infiintat in anul 1880 si este intins pe 49 de hectare. Specialistul german Cristian Adolf s-a preocupat de innobilarea speciilor de rasinoase, atat în colectie cat si in padurile domeniului, Dupa 1885 au inceput sa fie introduse noi specii de foioase dar si specii indigene, actiune care a continuat pana in 1913. Dupa anul 1955, cand acest parc trece in proprietatea Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, au fost luate masuri de intretinere si refacere, iar unitatea a devenit o baza de cercetare mai ales pentru climatizarea speciilor exotice de interes forestier. Arboretumul Hemeiusi reprezinta o valoroasa colectie dendrologica. Dintre rasinoase sunt intalnite 178 specii, care provin din America de Nord – 76 de specii, din Asia – 50 de specii si din Europa – 48 de specii. Originalitatea acestui arboretum este data de compozitia lui, cu specii foioase mature, de plop alb cu diametrul de peste 2 metri si inaltime de peste 40 metri sau grupul de opt frati cu inaltimi de peste 42 metri si diametrul de peste 1 metru.

       Comuna Hemeiusi face parte din Bazinul hidrografic al raului Bistrita, in prezent fiind sistematizat prin lacurile de acumulare din sistemul hidroenergetic de pe acest rau. Localitatea este situata in apropierea Judetului Bacau.

     Principala atractie a comunei este Parcul Dendrologic ce ocupa o suprafata de aproximativ 50 de hectare si adaposteste peste 1300 de specii de arbori si arbusti. Dendrologia este o ramura a botanicii care se ocupa cu studiul arborilor si arbustilor.

     In acest parc se regaseste cea mai mare colectie de trandafiri din Romania, dupa cum sustine Directia Silvica din Bacau care spune ca Parcul Dendrologic detine 600 de specii si 1500 de fire de trandafiri.

   Originalitatea acestui parc este data si de stilul peisagistic, de forma, dimensiunea si cromatica speciilor, dar si a edificiilor construite.

   In acest parc poate fi vizitat si Castelul Rosu, cunoscut si dupa numele Cladirea Rosie. Acesta a fost construit in anul 1864 si ofera mediului inconjurator un aspect medieval de o frumusete rara.
    De asemenea, aici se mai afla un al doilea parc ce dateaza de putina vreme si care aduce renume comunei Hemeiusi – Parcul Industrial Tehnologic Hemeiusi (HIT Park).

    Originalitatea parcului Hemeiusi este data de stilul peisagistic, de edificiile construite, de compozitia, forma, dimensiunile si cromatica speciilor si mai putin de relief. Stilul in care este realizat este cel englezesc, cu alei curbe ce includ suprafete cu arboret alternind cu poieni (pajisti). Cladirea principala, Cladirea rosie sau Castelul Rosu, construita in anul 1864, intr-un stil nedefinit (amestecuri de stiluri romano-gotic, venetian si brancovenesc) este zidita din blocuri de gresie si din caramida aparenta, ornata cu sculpturi pe stilpii de gresie de la balcoane, arcadele ferestrelor si ale turnului, constructie ce da un aspect medieval mediului inconjurator. Cladirea este inregistrata la Oficiul de patrimoniu al Directiei de Cultura BacAu. Datorita ridicarii nivelului apei freatice, ca urmare a construirii lacului de acumulare de pe riul Bistrita, s-a amenajat in anul 1968, un lac, intr-o denivelare a terenului, in care isi oglindesc siluetele plopi seculari. In parcul de la Hemeiusi au fost turnate cadre pentru filmul “Dumbrava minunata, facut dup romanul scriitorului Mihail Sadoveanu. La Hemeiusi sunt locurile pe unde ratacea Lizuca, eroina filmului, impreuna cu prietenul ei, Patrocle.

   In parcul de la Hemeiusi, incepind cu sfirsitul iernii, zumzetul albinelor iti aminteste ca primavara este aproape dupa buzunarele lor pline cu polen cules de pe gingasii amenti de alun si arin. Apoi, galbenul florilor de corn si hamamelis imbraca padurea in raze aurii si lumineaza poienile. Primavara a intrat in toate drepturile ei, anuntandu-si prezenta prin gingasele flori ale magnoliei albe, magnoliei cu cupele violete, incarcate ca un candelabru cu flori discret parfumate. In plantatiile de larice, pini si molid, norul galbui al graunciorilor de polen isi cauta consoarta spre inaltul cerului, pentru a aduce rodul mult asteptat prin transformarea florilor in conuri. Cata frumusete exprima movul florilor divers nuantate ale speciilor de liliac si paulovnie, dar si alb-roziul florilor de castani si catalpa. Cat parfum suav te imbata la trecerea pe sub salcami, gladite si tei. In poienile inierbate isi etaleaza siluetele brazii si molizii argintii, chiparosul de California si de balta, criptomeria, ienuperii, zedele, arborele vietii, pinii, stejarii, plopii. In tufisuri se aude fosnetul mierlei ce isi reinnoieste cuibul pentru noua generatie, cucul anunta ca si ciresii au inflorit, iar privighetoarea da concerte in cinstea naturii pline de viata. Vara, cromatica florilor de trandafiri (300 varietati in rozarium) bucura privirea vizitatorilor, admiratori ai frumosului de Emeraude d’or, Apoge’e, Epoca, Luchian, Foc de tabara, Schneewtchen, Peace, Golden dawn, Silver star, Simphonie alba [...]."

Articol preluat de pe blogul "România pozitivă"
Am mai găsit ceva despre construcţiile din parc aici.

Ca să vă spun drept eu nu l-am  vizitat. 

Am fost anul trecut dar ni s-a spus că nu se poate vizita.

Acum Viorel Iraşcu pe blogul lui "Plecat de acasă", mi-a spus că se poate vizita dar numai în grup.
Poze nu mai am că nu ştiu ce-am  făcut! Cele de anul trecut le-am copiat pe CD-uri, dar pe astea nu le mai găsesc. Cred că le-am şters fără să le copiez. Când am să ajung pe acolo, sau dacă am să le găsesc pe cele vechi, revin cu poze!
Dacă vreţi câteva imagini, intraţi pe cele două linkuri.
Iar pe blogul lui Viorel Iraşcu redescoperiţi sau descoperiţi România.