Din romanul "Refugii" de Augustin Buzura:
"....toţi avem defecte, slăbiciuni, neîmpliniri. Uneori în clipele de mizantropie, mă gândesc că dacă fizicul ar fi oglinda defectelor noastre, dacă ne-am transforma după ele, am arăta îngrozitor. E bine totuşi să nu ignorăm nici calităţile, să ni le cunoaştem. Atâtea câte sunt... Dumneavoastră din păcate vedeţi numai defecte. Sigur, ele traumatizează, dar aşa spre curiozitatea mea personală, n-aţi găsit nici un om pentru care să merite să faceţi orice. Aţi admirat vreodată pe cineva fără rezerve?
- Da, zise Ioana fără să se gândească prea mult. Aproape pe toţi la început. Le acordasem credit sută la sută. Nu i-am suspectat, nu i-am privit cu rezerve. Ei m-au obilgat să le scad mereu din ceea ce le dădusem în alb... Îmi lipseşte instinctul de conservare. Mă aruncam aşa ca într-o apă, vara în plină caniculă. Poate e vina mea că am tot pierdut."
Şi eu acord persoanelor pe care le cunosc credit sută la sută.
Şi de multe ori încep să scad.
E vina mea că îmi lipseşte instinctul de conservare sau e vina lor?
Pe Augustin Buzura îl voi urmări azi, 23.11.2012, la emisiunea lui Victor Ciutacu "Vorbe grele".
,,toţi avem defecte, slăbiciuni, neîmpliniri. Uneori în clipele de mizantropie, mă gândesc că dacă fizicul ar fi oglinda defectelor noastre, dacă ne-am transforma după ele, am arăta îngrozitor''...mare adevăr în cele spuse de A.Buzura
RăspundețiȘtergere