"Cât de departe suntem, cei mai mulţi dintre noi, de acele vremuri şi de acei oameni, nimeni alţii decât moşii şi strămoşii noştri, atunci când, aproape de miezul acestei nopţi sfinte, ne ducem într-o plimbare scurtă până la cea mai apropiată biserică pentru a „lua lumină”, iar mai apoi, grăbiţi, ne întoarcem acasă spre a mânca, a privi la televizor şi a ne distra până în zori!"
Ce se întâmpla în acele vremuri citiţi pe "TradiţionalRomânesc".
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Da,pastele de odinioara....
RăspundețiȘtergerePastele in care o pereche de pantofi noi ne faceau fericiti pe tot anul...
Pastele pe care il faceam in curtea in care apareau primii ghiocei iar la piata usturoiul noi si ceapa verde...
Pastele de odinioara care nu seamana cu pastele noilor ciocoi de azi
Pentru mine Pastile insemnau ceea ce ai scris mai sus si poate si mersul la biserica vinerea cand se trecea pe sub masa (asa se spunea la noi in Muntenia)imbracata in haine noi.
RăspundețiȘtergere